Sărăcia printre noi, capcană pentru proști

Ati vazut vreodata un homeless? sigur ca ati vazut, sunt pline strazile de ei! Dar oare sunt toti saraci?

Astazi mi s-a intamplat ceva incredibil. Mi s-a facut pofta de shaorma asa ca am dat fuga la piata sa-mi iau, dar nu oricum, pe role, ca sa ma misc repede ca e frig si innorat. Cand m-am pus la coada, mai erau doua persoane in fata mea, iar in stanga, era cosul de gunoi al shaormariei unde rascolea cineva dupa mancare. Era o persoana de statura mica, slaba, infofolita in haine murdare cu o traista de rafie dupa ea si cu un baston in mana. Mi-am dat sesama ca e vorba de o persoana batrana. A stat cateva minute si a cautat dupa care a plecat spre urmatorul cos de gunoi. Imediat m-am gandit sa-i iau ceva de mancare. Primul gand a fost un hamburger dar m-am razgandit pentru ca am zis ca poate va fi prea delicios pentru ea si ca nu va mai primi curand, e urat sa-ti strici un echilibru. M-am gandit totodata ca si covrigaria e aproape, era ultima persoana din fata mea la coada dar am zis sa dau fuga la covrigarie, ceea ce am si facut, si am cumparat un covrig cu cremwusti si unul cu mac. M-am intors in fuga pe role, desi stiam ca o voi gasi tot acolo in zona caci se misca foarte incet. M-am apropiat de ea, am oprit in fata ei si i-am intins punga cu cei doi covrigi. Abia atunci realizasem ca e vorba de o batranica. Mi-a zambit si a spus cu bucurie „Ooo! Covrigei!”. Am realizat atunci cat de mult a insemnat pentru ea, mi-a multumit si am plecat din nou la shaormarie.

Nu am scris asta ca sa ma laud pentru ca, inainte de toate, am sa va spun ca n-am mai oferit mancare sau bani unui homeless de ani buni. Ce m-a facut sa fac asta acum? faptul ca NU MI-A CERUT! Eram trei persoane la coada si nici macar nu a intors capul spre noi, isi cauta de mancare, nu a cerut bani si nici mancare.

De ce va spun toate astea? pentru ca intalnesc zilnic persoane care PRETIND a fi homeless sau sarace. Se imbraca murdar sau fac in asa fel incat sa para ca traiesc pe strada, in schimb, cutreiera mijloacele de transport RATB si cersesc, sau, stau langa diverse fast-fooduri si covrigarii cerand de mancare, persoane tinere, in putere de a munci. Si stiti de ce stau acolo? pentru ca si o zi intreaga daca pierd, tot se gaseste un fraier care sa le dea sa manance, si uite asa, ne trezim cu paraziti in societate. Zi de zi, ii hraniti din banii vostri munciti! Daca ati realiza ca munca lor e de a sta si a va cere voua, iar a voastra e sa munciti minim 8 ore pe zi, minim 5 zile pe saptamana, pentru 1000 lei, pentru a va plati intretinerea locuintei, facturi ale ei si ale nevoilor zilnice, poate nu ati mai face asta.

Sa va fie mila de voi, nu de ei! Ei sunt PARAZITI! Vreti sa-i ajutati? invatati-i sa munceasca, duceti-i la scoala etc. Nu le mai oferiti bani!

P.S De curând mă ocup și de canalul meu de youtube. Puteți să aruncați o privire și poate găsiți ceva ce vă interesează printre activitățile pe care le desfășor. Dacă da, nu uitați să dați subscribe.

Reclame

Sfaturile lui Epicur pentru a fi fericit

Nu o sa va spun decat ca Epicur a fost un filozof. Am invatat despre el in liceu si mi-au ramas in minte doar cele patru sfaturi legate de fericire care au fost pomenite. Nu am mai revenit asupra lor insa m-am gandit din cand in cand la ele si stiu ca daca le-as fi urmat mi-ar fi fost mult mai bine si am sa incerc sa le urmez de acum incolo.

Primul suna cam asa: „cauta acea placere care nu-i urmata de durere”. Banuiesc ca e destul de usor de inteles, nu? multe lucruri care aparent ne ofera placere, dupa „consumatie” simtim durerea, nu? un exemplu ar fi betia din cauza alcoolului.

Al doilea sfat: „evita durerea care nu provoaca placere”. Si asta pare usor, nu? e simplu: nu suferi fara sa primesti vreo rasplata, nu? ar insemna sa fii masochist, sa-ti placa durerea, dar asta, e dincolo de intelegerea mea.

Al treilea sfat: „accepta o durere daca te scuteste de o suferinta mai mare sau care iti va oferi ulterior mai multa placere”. Aici se refera la faptul ca daca esti constient ca se va intampla ceva rau, dar amani din frica, ai putea totusi sa accepti daca vei constientiza ca daca amani va fi mai rau. Mai pe inteles, dintre doua lucruri rele, il alegi pe cel mai putin rau, corect? ca sa dau un exemplu, caci l-am intalnit de multe ori in viata reala: te doare o masea, dar iti e frica sa mergi la stomatolog, daca te gandesti putin vei realiza ca daca mergi acum, te va durea un pic, va trebui sa treci peste teama de a ajunge pe acel scaun, acesta este raul mai mic, si te va scuti de raul mare care, daca l-ai amana pe cel mic, va veni, si anume, acela prin care va trebui sa cheltuiesti mai multi bani pentru repararea maselei sau poate mai rau, sa ramai fara un dinte sanatos, care, deasemenea poate aduce complicatii. Iar partea a doua a sfatului, evident, se refera la faptul ca poate va trebui sa suferi un pic acum pentru a fi mai bine mai tarziu. De exemplu, si foarte frecvent intalnit, oamenii care nu vor sa invete, care nu vor sa evolueze, stiti? poate e greu sa faci asta, poate doare, dar cu siguranta, rasplata va fi mare, asa ca acceptati aceasta greutate.

Si ultimul sfat dar nu cel din urma: „fereste-te de placerea care te lipseste de o placere mai mare in viitor sau care iti va produce durere”. Acest sfat seamana si cu primul, in sensul ca accentueaza faptul ca sa te feresti de placerea care e urmata de durere, dar mai spune si ca nu are rost sa te bucuri de ceva daca nu este urmat de ceva si mai bun. Asta poate fi mai complicata, de ce? cum adica, sa nu te bucuri daca nu te poti bucura mai mult? pai, parerea mea e ca se refera la pierderea de timp, adica, sa nu te multumesti cu o placere de moment, pentru ca e trecatoare, si pentru ca ti-a mancat timp si energie ci cu o placere prin care practic, investesti in viitor sa fie si mai bine.

Eu sper sa le pot urma, voua, cum vi se par?

P.S De curând mă ocup și de canalul meu de youtube. Puteți să aruncați o privire și poate găsiți ceva ce vă interesează printre activitățile pe care le desfășor. Dacă da, nu uitați să dați subscribe.

Ce ne deosebește de animale

Eu, spre deosebire de altii, mi-am pus des intrebarea asta: „ce ne deosebeste de animale? de ce actionam diferit? de ce nu luam pur si simplu ceea ce avem nevoie si trebuie sa avem rabdare?”. Apoi, am invatat. Am invatat de-a lungul vietii ca oamenii, cei suficient dezvoltati personal si emotional, invata ca uneori trebuie sa accepte ce nu pot avea si nu trebuie sa calce peste cadavre sau chiar peste propria fiinta pentru a ajunge la ceva, uneori, trebuie sa renunte.

Nu o spun doar eu, eu spun ca sunt de acord cu faptul ca ratiunea e ceea ce omul are iar animalul nu.

Ce este ratiunea? dupa parerea mea e vocea noastra interioara, constiinta, acea parte a mintii care te pune sa te intrebi: „e bine ceea ce faci? asta e ceea ce trebuie sa faci? poate se poate si altfel, poate nu trebuie sa faci asta.”. E felul in care omul trebuie sa inteleaga cum sa actioneze pentru a nu face rau in jur si pentru a nu-si face rau lui insusi. E lucrul care te face sa te gandesti de cateva ori inainte de a actiona.

Nu confund instinctul animalului cu cel al omului. Si omul are un instinct care se numeste intuitie, dar si acesta este ghidat si „scanat” de ratiune. Parerea mea e ca atunci cand avem alte instincte in afara de intuitie, sa punem ratiunea in fata si sa gandim asupra a ceea ce vrem sa facem. Asta ne deosebeste de animale, vocea constiintei.

In viata vom intalni mereu doua tipuri de oameni: cei care se bazeaza si traiesc din instinct – acestia sunt oamenii subdezvoltati din multe puncte de vedere (printre care si cel emotional) – si cei care se bazeaza si asculta de ratiune – oamenii evoluati.

De aceea, parerea mea e ca oamenii care traiesc din instinct sunt cei mai periculosi pentru ca nu se gandesc decat la a-si satisface nevoia, de a se satura pe sine, nepasandu-le de ceea ce lasa in urma, asemeni unui leu caruia ii este foame, el doar vaneaza si isi satisface foamea, nu il intereseaza ce a mancat, cat si cum, ci doar ca are stomacul plin.

P.S De curând mă ocup și de canalul meu de youtube. Puteți să aruncați o privire și poate găsiți ceva ce vă interesează printre activitățile pe care le desfășor. Dacă da, nu uitați să dați subscribe.

O femeie iubește un bărbat atâta timp cât el merită!

Un bărbat mi-a spus la modul general ca o femeie care iubește un barbat îl va iubi mereu indiferent ce face, il va ierta la infinit și va face mereu orice pentru a-l păstra lânga ea. Am rămas mută știind că NU e normal să fie așa atâta timp cât bărbatul respectiv nu învață din greșeli și continuă să greșeasca fiind sigur pe el că va fi iertat. Mi-am zis: „cum au putut să iubească alea așa un om? adică, cât să înghiți? trebuie să fi fost masochiste!”

Părerea mea e că nu ai cum să iubești un om care îți face rău, decât dacă ești drogat/ă, și nici măcar nu-i pot spune iubire ci o stare euforică care ține cât își fac substanțele efectul. Părerea mea e ca la fel e și cu acea chimie dintre un barbat și o femeie: atâta timp cât unul e drogat de feromonii celuilalt, poți să-i dai și cu lopata în cap ca el/ea, tot va „iubi”. Nu contează că ala e bețiv sau ca aia face sex cu cine îi iese în cale, ei se iubesc!

Nu, asta nu e iubire! E beția ambalajului nou desfăcut care miroase frumos. După ce expiră, îți dai seama ce împuțiciune ai inspirat pe nări.

Iubirea se cunoaște atunci când doi oameni civilizați și lipsiți de obiceiuri nocive se întalnesc și își construiesc o relație pe baza principiilor și plăcerilor comune.

Orice om, femeie sau bărbat, dacă nu își mai iubeste partenerul de viață înseamnă că, fie el s-a trezit din beție și a văzut realitatea urâtă, fie partenerul s-a schimbat în rău și au intervenit nepotriviri. De cele mai multe ori „trezirea” e cea „vinovată” pentru că avem tendința să ne alegem partenerii după criterii superficiale și mai ales, când nu ne cunoaștem sau nu ne iubim suficient propria persoana, pentru că facem compromisuri și sacrificii pentru străini și realizăm târziu că am greșit.

Iubirea nu e gratis oameni buni. Iubirea e pentru oameni buni, iubirea e pentru oameni care știu să iubeasca, știu valorile morale, iubirea e pentru cei care merită, care nu se cred mai pressus de alții, care respectă, care au rabdare atât cu ei înșiși cât și cu cei din jur, care cred în drepturi și obligații egale, care sunt sinceri, care nu se tem să arate cine sunt, care nu dau vina pe alții pentru ce li se întamplă, care sunt modești, care au multe calități și își recunosc defectele încercând să le repare.

P.S De curând mă ocup și de canalul meu de youtube. Puteți să aruncați o privire și poate găsiți ceva ce vă interesează printre activitățile pe care le desfășor. Dacă da, nu uitați să dați subscribe.

Tehnologia ne controlează pe noi sau noi controlăm tehnologia?

Am mai citit adineaori un articol in care se spunea ca suntem dependenti de smartphone-uri. De acord, dar, ce am fi fara ele? intr-o lume in care peste tot e aglomerat iar timpul inseamna bani, ne-ar lua foarte multe resurse sa ne putem folosi de ceea ce smartphone-ul ofera intr-un singur pachet. Cu aplicatiile de pe smartphone poti sa-ti comanzi mancare, poti sa comanzi un taxi, uber, poti sa-ti ridici hainele de la spalatorie, poti sa-ti platesti facturile, sa trimiti bani sau sa-ti verifici la orice ora cati bani mai ai si asa mai departe, poti sa faci o gramada de chestii! Suntem dependenti si o recunosc dar conteaza catre ce utilitati ale smartphone-ului ne canalizam timpul si energia. Putem da vina pe tehnologie ca provoaca dependenta? atunci dam vina pe tot ce e util pentru ca suntem dependenti de lucrurile utile!

Totul tine de autocontrol. Asa cum medicamentele care fac bine se pot transforma in droguri si fac rau, asa si telefoanele de tip smart pot provoca dependenta negativa prin folisirea aplicatiilor care ofera o placere de moment (precum jocurile) si genereaza inconstient pierdere de timp. Depinde numai de noi cum ne folosim de ceea ce ofera mediul iar parerea mea e ca atunci cand oamenii devin dependenti de chestii inutile inseamna ca acolo i-a adus caracterul lor, acolo i-a adus dorinta lor pentru superficialitate, pentru inutilitate, pentru ineficienta – asta rezulta cand pierzi timpul!

Asadar, tine de voi sa hotarati cum vreti sa va petreceti mare parte din viata: dezvoltandu-va, sau pierzand resurse importante pentru a sta pe loc.

P.S De curând mă ocup și de canalul meu de youtube. Puteți să aruncați o privire și poate găsiți ceva ce vă interesează printre activitățile pe care le desfășor. Dacă da, nu uitați să dați subscribe.

Cea mai importantă persoană din viața ta ești tu

Am citit acum un articol de-al lui Vulpescu intitulat „Nu am timp” si mi-am amintit ca exact la asta m-am gandit si eu atunci cand am decis sa nu mai scriu urari de sarbatori ci doar persoanelor apropiate sa le spun clasicul „La multi ani!”. Mi-am cerut scuze tuturor persoanelor carora nu le-am raspuns la urari si nici nu le-am scris ceva din proprie initiativa.

De ce nu mai scriu? pentru ca as fi ipocrita. Nu am timp sa le vorbesc in timpul anului si abia ma vad cu prietenii, in schimb le scriu de sarbatori – aiurea. Le pot ura de bine oricand si din nou, imi cer scuze pentru durul adevar dar cea mai importanta persoana din viata mea sunt EU. Urmatoarele sunt rudele, iubitul, prietenii etc si cu cat ierarhia creste, cu atat timpul meu distribuit lor, scade, si, evident, cu cat ei se afla mai jos in ierarhie, cu atat primesc mai putin timp spre deloc din partea mea.

Imi pare rau, asta este realitatea si de aici s-a nascut vorba „Traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul”. Ma refer la noi, romanii, pentru ca ducem o viata dezorganizata intr-o societate corupta si ineficienta, trebuie sa invatam sa ne prioritizam activitatile si sa avem singuri grija de noi. Oricat de mult ne-ar placea sa credem ca nu suntem singuri, de cele mai multe ori se intampla sa fim neajutorati.

Timpul este resursa noastra cea mai de pret, nu trebuie irosita ci gestionata cu atentie pentru ca nu se recupereaza si, desi pare gratis, nu e, se plateste cu fiecare unitate de timp smnificativa in viata ta. Cum? prin ingrijirea sanatatii, gestionarea stresului, asigurarea odihnei necesare prin somn, executarea activitatilor zilnice etc. Pastrati-va timp pentru A TRAI si distribuiti timpul resurselor necesare savurarii vietii!

Se spune ca timpul este cel mai frumos cadou pe care-l poti da cuiva, pentru ca nu-l mai poti lua inapoi. Aveti grija cui dati acest cadou pentru a nu regreta mai tarziu.

P.S De curând mă ocup și de canalul meu de youtube. Puteți să aruncați o privire și poate găsiți ceva ce vă interesează printre activitățile pe care le desfășor. Dacă da, nu uitați să dați subscribe.

Avem nevoie de confirmări când ne simțim nesiguri

M-am lovit de multe situatii in contradictoriu legate de persoana mea, mai exact, am intalnit persoane care imi spuneau ceva despre mine si persoane care spuneau altceva sau chiar opusul, deci, pe cine sa cred?

Parerea mea e ca trebuie sa ma cred pe mine in primul rand. Daca sunt constienta de ceea ce sunt si nu sunt, ceilalti vor face doar sa confirme sau sa infirme ceea ce eu cred despre propria persoana. Uneori, persoanele care infirma s-ar putea sa depaseasca numarul persoanelor care confirma, drept urmare, cautam sa echlibram situatia si sa ne convingem de adevar.

Este o discutie mai ampla de purtat pe aceasta tema deoarece exista si varianta ca noi sa ne supraestimam sau subestimam, insa exista un indiciu care va poate calauzi: „cin’ s-aseamana, s-aduna”.

Daca cei din jurul vostru va considera persoane placute si va seamana, atunci inseamna ca sunteti persoane agreabile, iar daca nu, nu.

Asadar, fiti atenti la voi iar daca nu sunteti siguri de ceea ce vedeti, fiti atenti si la cei ce va inconjoara, poate veti gasi raspunsuri, mai ales ca se spune ca suntem media celor cinci persoane cu care petrecm cel mai mult timp.

P.S De curând mă ocup și de canalul meu de youtube. Puteți să aruncați o privire și poate găsiți ceva ce vă interesează printre activitățile pe care le desfășor. Dacă da, nu uitați să dați subscribe.

Diferența o face educația, nu genul

Am vazut adineaori o poza simpatica pe facebook, care banuiesc ca era de pe 9gag, am retinut esentialul: baietii gandesc practic si nu complica lucrurile cand cauta raspunsuri iar fetele complica lucrurile, fac din tantar armasar si transforma totul intr-o tragedie cand au o problema. Nu spun ca nu e adevarat, in cele mai multe cazuri este, insa de ce? am o teorie: de vina e modul in care am fost invatati.
In cei sapte ani de acasa invatam obiceiurile de buna crestere dar si comportamentul care ne arata din ce categorie facem parte, fete sau baieti. Si nu e de ras, caci sunt barbati care ajung sa fie homosexuali din cauza ca atunci cand erau mici s au jucat cu papusile. Atunci invatam „unde ne e locul”, atunci fetitele invata sa fie mironosite si baietii incurajati sa fie barbati.

Nici baietii nu sunt indoctrinati cum trebuie cand li se spune de mici „fii barbat!”, pentru ca atunci cand esti copil, esti copil si atat! Trebuie sa te porti ca atare, sa razi, sa plangi, sa te joci si sa inveti ceea ce te atrage. Este si un filmulet pe aceasta tema. Da! Barbatii sunt puternici fizic, dar nu si mental, daca nu-si antreneaza psihicul nu fac altceva decat sa devina niste marionete frustrate. Nu esti barbat pentru ca esti dotat de la natura, ci devii barbat in urma actiunilor si alegerilor pe care le faci, dovedind ca esti capabil sa iubesti, sa protejezi, sa muncesti, sa evoluezi.

Referitor la fete am vazut un filmulet interesant despre modul in care fetele fac lucrurile si interviul consta in cateva lucruri pe care diferite persoane, atat fete cat si baieti, trebuie sa le exemplifice prin executia activitatilor „ca o fata” (like a girl). Era vorba de alergat, aruncat, luptat etc. In toate aceste exemple se arata slabiciunea, neindemanarea, fetelor de a face acele lucruri corect sau suficient de bine. Filmuletul este tocmai pentru a arata apoi, de fapt ca noi, fetele, putem face aceste lucruri foarte bine si ca de fapt totul pleaca de la mentalitate: fetele sunt slabe, proaste, mironosite etc iar baietii opusul. Total gresit, sunt atatea dovezi prin care s-a aratat ca unele lucruri facute de baieti sunt chiar mai bine facute de catre fete. Filmuletul cu pricina il g asiti aici.

Asadar, aceasta comparatie si toate parerile exagerate despre fete si femei, nu sunt decat un rezultat al educatiei, al gandirii societatii, nu reflecta nicidecum realitatea.

Fetelor, daca cineva mai spune ca nu sunteti in stare, nu ascultati, faceti ceea ce vreti si aratati-le ca se poate!

P.S De curând mă ocup și de canalul meu de youtube. Puteți să aruncați o privire și poate găsiți ceva ce vă interesează printre activitățile pe care le desfășor. Dacă da, nu uitați să dați subscribe.

 

 

 

Ipocrizia – un defect periculos

Am fugit toata viata de oamenii ipocriti pentru ca fac toate situatiile sa fie in avantajul lor, cu orice ocazie, in orice moment.

N-am sa dau o definitie a ipocriziei deoarece o gasiti in dex, insa, am sa va explic mai pe larg cateva situatii in care puteti intalni ipocrizia. Acest defect major il puteti descoperi imediat ce este dovedit, e nevoie de o singura dovada clara pentru a stii ca acel om va fi asa mereu, mai ales daca il cunoasteti de ceva vreme.

Sa va dau cateva exemple de intamplari reale: am avut ocazia mai demult sa castig niste bani prin imprumutarea unor bunuri insa cei care trebuiau sa ma plateasca cereau un complex format din doua piese si ofereau o suma rotunda. Eu detineam doar una dintre ele si am inceput sa caut persoane care doreau sa ofere ce-a de-a doua componenta pentru a putea castiga suma si a o imparti pe jumatate. Am gasit pe cineva care a acceptat, i-am spus ca plata va fi 50-50, nu a obiectat. Pe tot parcursul drumului se plansese ca nu are bani, gandeam ca ii fac un serviciu. La momentul platii insa, a cerut 60-40 desi oamenii care erau dispusi sa ofere suma de bani au spus ca nu au nevoie de o piesa fara cealalta ci doar de amandoua, deci, o plata corecta ar fi fost 50-50. Cand am inceput discutia cu el a spus ca „daca stiam ca e asa, nici nu ma mai deranjam sa vin pentru suma asta”. Desi banii erau la mine, m-am conformat, i-am dat partea mai mare si i-am spus ca nu voi mai avea de a face cu el, chiar daca ne stiam de cativa ani.

O alta situatie pe care am intalnit-o evidentiaza un mod de gandire ipocrit: persoana X ii spune persoanei Y ca va iesi la un biliard cu persoana Z si ca persoana Y nu poate veni din motivul M. Raspunsul persoanei Y a fost: „dar puteai sa ma inviti ca poate spuneam „Nu” „. Cum ai putea sa intrebi pe cineva daca vrea sa faca ceva sau sa vina undeva, daca tu nu vrei, in speranta ca va spune „Nu”? ar fi o ipocrizie.

Am intalnit si situatia in care o persoana iti spune „de ce te mai vezi cu ala/aia?! parca te-ai despartit de el/ea!”, situatie in care persoana respectiva face exact acelasi lucru.

Ultimul exemplu din partea mea se refera la persoanele care dau sfaturi dar nu le aplica in viata lor. Atentie, nu ma refer la persoanele care au invatat din greselile lor si incearca sa-i previna pe altii, ci la sfaturi date in contradictoriu cu ceea ce se intampla in prezent in viata celor care dau aceste sfaturi. Situatii de genul: „nu face credit la banca, vei ramane dator toata viata!”, dar el/ea lucreaza la a-si face un credit. „Nu-ti cumpara masina noua, nu-si merita valoarea!”, dar el/ea strange bani pentru a-si cumpara masina noua. „Casatoreste-te cat mai ai timp ca nu te mai ia nimeni!”, dar el/ea are o relatie de lunga durata si nici nu se gandeste la asta. Iar situatiile pot continnua si mai rau de atat, vor incerca sa gaseasca fel de fel de scuze cand vor fi intrebati, „dar tu de ce faci asta?” sau „dar tu de ce nu faci asta?”, nu cadeti in capcana.

Puteti pierde foarte mult din cauza persoanelor care sunt ipocrite, mai ales daca va pasa de ceea ce ele spun, daca va sunt persoane apropiate. Ipocrizia lor este periculoasa si nociva pentru voi asa ca renuntati la ei sau incercati sa le explicati ca nu e bine ce fac desi, daca nu au inteles pana la o varsta destul de inaintata, ma indoiesc ca vor intelege acum.

P.S De curând mă ocup și de canalul meu de youtube. Puteți să aruncați o privire și poate găsiți ceva ce vă interesează printre activitățile pe care le desfășor. Dacă da, nu uitați să dați subscribe.

Cum știi dacă ceilalți te cunosc?

Recent, am fost intrigata de faptul ca unii oameni critica semenii din jur fara sa-i cunoasca. Am fost judecata si apreciata pe nedrept pentru ca nu m-au cunoscut.

Cum iti dai seama daca cineva te cunoaste? e simplu – nu afirma lucruri despre tine pe care tu nu le cunosti despre tine sau lucruri care sunt in contradictoriu cu ceea ce tu stii despre tine. Poate avea o parere, si iti poti da seama daca te cunoaste sau nu, pentru ca tu esti cel care te cunosti cel mai bine.

Perceptia si cunoasterea sunt doua lucruri diferite. Un om te poate percepe in felul lui si tie ti se poate parea ireal insa trebuie sa accepti ca acela este modul lui in care te vede, nu inseamna ca ceea ce vede la tine, in tine, este real si ca asa esti tu. Insa exista si oameni care te percep exact asa cum esti si inseamna ca te pot cunoaste cu adevarat.

Nu poti judeca modul oamenilor de a vedea lucrurile pentru ca suntem diferiti si modul nostru de gandire este diferit datorita constructiei noastre diverse.

Nu trebuie sa va lasati influentati de ceea ce vedeti si auziti la altii, trebuie sa va cunoasteti pe voi si apoi sa cautati oamenii care rezoneaza cu voi cel mai bine, respectiv care va percep asa cum voi va cunoasteti ca sunteti.

Oamenii care va vad intr-un mod urat este bine sa fie indepartati, insa nu imediat, ci dupa ce v-ati convins ca aceea este parerea lor definitiva si nu este doar prima impresie, nu este un mod iluzoriu al lor de a va vedea.

Acordati atata timp cat credeti ca puteti pentru a fi cunoscuti de cei din jur si pentru a va crea un mediu social favorabil.

P.S De curând mă ocup și de canalul meu de youtube. Puteți să aruncați o privire și poate găsiți ceva ce vă interesează printre activitățile pe care le desfășor. Dacă da, nu uitați să dați subscribe.

%d blogeri au apreciat asta: