Vegan, vegetarian sau omnivor?

Ma gandeam.. ieri am vazut un filmulet emotionant cu o fetita de cativa anisori care ii spune mamei ei ca nu vrea sa mai manance animale. Maica-sa o intreaba de ce si ea ii spune ca argument ca animalelor nu le place sa fie mancate etc. Bun, foarte emotionant si de acord, partial.

Acum sa revenim la realitate, cu totii suntem animale la baza, numai ca noi, oamenii, suntem o rasa superioara de animale pentru ca avem ratiune si capacitatea de a crea. Avem inteligenta necesara sa gasim cai de mijloc pentru toate chestiile care aparent sunt albe sau negre. Pe langa asta avem mult mai multe sentimente si o capacitate mult mai mare de a le gestiona, avem inteligenta emotionala (cine are si vrea sa aiba), avem compasiune, avem empatie si asa mai departe (la fel, cine vrea sa fie capabil sa le aiba), ceea ce, cred eu, ii face pe oameni sa fie exagerat de compatimitori pentru animale.

Nu intelegeti gresit, iubesc animalele, le recunosc meritele si dreptul la viata insa totodata sunt constienta de faptul ca asta trebuie sa fie mersul lucrurilor. Inclusiv printre animale sunt pradatori, animale carnivore care doar cu asta se hranesc, cu alte animale, inclusiv cu oameni daca au ocazia. Parerea mea e totusi ca nu trebuie facute excese si nici abuzuri. Nu sunt adepta torturii animalelor dar nici nu as vrea sa renunt complet la carne. Regret totusi ca oamenii nu au ajuns inca la stadiul la care sa aiba grija de acestea chiar daca urmeaza sa fie mancate. Recunosc ca ar trebui sa gasim un echilibru in orice, inclusiv in alimentatie – respectiv sa consumam cu masura carne.

Referitor la impactul carnii asupra sanatatii – ca in orice alt domeniu unde exista controverse, si aici, in alimentatie, toata lumea are dreptate sau nimeni n-are dreptate, iar istoria a dovedit-o de-a lungul anilor – toata lumea (adica ambele tabere – vegetarieni si carnivori) e sanatoasa desi unii mananca carne altii nu. Suntem facuti sa ne adaptam – creierul este incredibil, se adapteaza la orice si foarte mult conteaza gandurile, autosugestia si convingerile. Acum depinde de fiecare ce convingeri vrea sa aiba – carnea face rau sau nu face rau, lipsa carnii din alimentatie ne imbolnaveste sau nu etc dar incercati sa nu judecati alegerile altora si sa credeti ca o alegere e mai buna decat cealalta. Este doar o chestiune de gusturi, exact ca oricare alta alegere de genul.

P.S De curând mă ocup și de canalul meu de youtube. Puteți să aruncați o privire și poate găsiți ceva ce vă interesează printre activitățile pe care le desfășor. Dacă da, nu uitați să dați subscribe.

Anunțuri

Va sinucideti incet, neprotejand flora si fauna

Lumina, apa, flora, fauna si pamant, de asta are nevoie viata ca sa existe! Ne-am obisnuit cu viata, credem ca ni se cuvine si uitam ca nu e gratuita! Vreau sa trag un semnal de alarma asupra acestui fapt. Am vizionat un filmulet acum care mi-a reamintit de chestia asta si trebuie sa spun ca m-a indignat foarte tare. Este vorba de un documentar facut referitor la taierea ilegala a padurilor din Romania, din zona Carpatilor, si credeti-ma, e tragic! Documentarul il gasiti aici si sper sa va inspire sa luati atitudine, cum? o sa va dau eu cateva idei aici!

Vazand documentarul mi-am amintit de un mesaj de care eu sunt constienta insa trebuie sa vi-l reamintesc si voua, si daca voi sunteti contienti de el, trebuie sa stiti ca cei care nu sunt, va fac rau prin inconstienta lor. Mesajul suna cam asa: „cand ultimul copac va fi taiat si ultimul izvor va fi otravit va veti aminti ca nu puteti manca BANI!”, profund, nu-i asa? ce vrea sa spuna mesajul? poate ca voi nu veti apuca aceste zile negre, insa continuand indiferenta, urmasii urmasilor vostri vor ajunge sa sufere cumplit, va fi o perioada cand lumea va muri de foame, se vor manca intre ei, vor supravietui cu greu pana la distrugerea rasei umane. Asta va doriti? poate ca nu va pasa acum, voi n-o sa mai fiti, dar nu va iubiti urmasii? totul pleaca de la voi. Nu iubiti animalele? ce vina au ele ca omul e lacom? nu sunteti recunoscatori ca ati primit acest dar – viata – si nu vreti sa-l dati mai departe in mod corect?

Ganditi-va putin. Cum puteti sa schimbati asta? implicati-va! Nu mai fiti comozi, gasiti solutii prin care sa impiedicati distrugerea resurselor naturale in masa, un exemplu ar fi – reciclati! Reciclati cat mai mult din ceea ce folositi si aveti posibilitatea (baterii, electronice, hartie, sticla, plastic, metal). Un alt exemplu – sunt actiuni de plantare a copacilor, mergeti si plantati copaci, va fi o experienta si veti ajuta la salvarea naturii. Ce mai puteti face? nu mai fiti snobi! Nu va mai cumparati lucruri doar pentru ca sunt scumpe sau pentru ca arata bine – vorbind de lemn, nu mai cumparati mobila! Lasati-o sa zaca in magazine, folositi-va de ce aveti deja, ingrijiti-o, lemnul este o resursa durabila, nu trebuie schimbata la fiecare 5 ani. Daca nu mai cumparati, nu se mai vinde, nu se mai produce, deci, nu se mai taie copaci! Folositi pentru drumurile scurte bicicleta, trotineta, rolele – scade poluarea! Ganditi-va la toate actiunile de zi cu zi si reduceti consumul de hartie – scrieti pe calculator, traim in era tehnologiei, avem posibilitatea sa consumam cat mai putina hartie – salvati-va documentele in telefoane, fiti foarte atenti cand aveti nevoie de documente fizice – faceti in asa fel incat sa nu gresiti, sa nu trebuiasca sa scoateti altele la imprimanta, sa nu trebuiasca sa faceti mai multe copii xerox. Nu faceti risipa de apa, nu lasati apa la robinet sa curga degeaba sau daca nu sunteti in zona. Nu lasati aparatura sa consume mai multa energie electrica decat e nevoie. Folositi lucrurile in asa fel incat sa le uzati cat mai greu.

Poate va vine greu sa credeti insa cu orice actiune din viata noastra contribuim mai mult sau mai putin, pozitiv sau negativ la tot ceea ce tine de consumul resurselor. Implicati-va!

Eu doar incerc sa va fac un bine, voi sunteti puterea, voi controlati tot doar ca inconstient sunteti controlati de altii, sunteti manipulati dupa bunul lor plac, oferindu-va ceea ce voi aveti impresia ca va trebuie. Trebuie sa va treziti, trebuie sa va dati seama ca nu asa stau lucrurile si ca voi sunteti stapanii vostri. Eu o sa mor, nu vreau sa am copii, copiii mei nu vor suferi, dar ai vostri e foarte posibil sa o faca. Eu am decis ca lumea nu e pregatita sa le ofere ceva frumos asa ca nu vreau sa le ofer un dar ironic – viata asa cum este in ziua de azi. Peste ani, poate lucrurile se vor schimba, si in alta viata voi oferi copiilor mei parte din memoria mea afectiva dar pana atunci, sper ca lumea sa se schimbe, stiu ca drumul meu nu se va termina dupa moarte insa nu voi mai fi constienta de viata asta. Eu incerc sa fac o lume mai buna pentru tot ceea ce iubesc in ea si anume omul superior, flora si fauna, lumina si apa precum si pamantul, intr-un cuvant – VIATA!

P.S De curând mă ocup și de canalul meu de youtube. Puteți să aruncați o privire și poate găsiți ceva ce vă interesează printre activitățile pe care le desfășor. Dacă da, nu uitați să dați subscribe.

Depresia – o boală chinuitoare

Acum câteva zile am vorbit cu o prietenă despre subiectul ăsta, depresia, și tot acum câteva zile am cunoscut un băiat care mi-a povestit că a suferit, sau poate încă mai suferă, de depresie. Eu am suferit de depresie. Pot spune că știu câte ceva despre ea din cauza asta, și după felul în care e caracterizată la modul general de medici și de specialiști, și pe internet și așa mai departe.

Mai întâi de toate o să spun că nu e un articol științific, nu încerc să vă învăț chestii „ca la carte”, doar o să vă spun din perspectiva cuiva care a trecut prin asta și știe cu ce se mănâncă și vă spune că nu e de luat în râs.

Când am vorbit cu prietena mea și i-am menționat că am suferit din cauza depresiei ea a susținut, la început, că nu crede că eu am trecut prin depresie, că a fost doar o tristețe mai profundă. Vă spun eu care e diferența, ați fost vreodată triști? vă trece repede, așa-i? în câteva ore/zile maximum apoi sunteți ca noi. Depresia este tristețea aia înmulțită cu 100 sau cu 1000 împreună cu alte câteva manifestări urâte.

Am fost depresivă în perioada adolescenței, cam între 17 și 21 de ani. O să menționez că depresia nu apare brusc, ea se instalează. Practic începe cu tristețe manifestată des iar la un moment dat rămâi acolo, de aici și expresia „am căzut în depresie”. Depresia nu e ceva SF, automat când corpul nostru este în dezechilibru chimic, se întâmplă lucruri. Emoțiile influențează chimia din corpul nostru. Tristețea este o emoție care dacă este prelungită peste măsură scade din substanțele care ne fac fericiți (dopamina, serotonina). Asta face ca lucrurile să scape de sub control și astfel „cazi” în depresie. Cauzele care au dus la asta au fost multiple în cazul meu, moartea unui părinte, sărăcia, foarte multe responsabiliăți, suferința unei alte persoane foarte dragi și multe nevoi nesatisfăcute (precum nevoia de afecțiune, de apreciere). Cum s-a manifestat? nu mai aveam chef de nimic, nu mă mai puteam bucura de nimic, orice lucru făceam mi se părea greu, îmi venea să plâng din orice și mereu, mă gândeam să-mi fac rău (să mă sinucid, să mă prostituez, să mă închidă la pușcărie – lucruri venite din faptul că ai mei îmi dădeau impresia că sunt inutilă și mai mult, că fac rău în jurul meu, deci, voiam să-i scap de mine și eu să scap de tortura vorbelor jignitoare la adresa mea); dormeam mult, preferam să dorm cât mai mult, să visez, să scap de realitate. Cu fiecare jignire sau reproș la adresa mea din partea alor mei ma simțeam mai afectată iar durerea de moment era de nesuportat, simțeam că vreau să smulg carnea de pe mine ca să alung durerea, simțeam un nod în gât și-un ghem în stomac și simțeam că m-am închis într-o cușcă din care nu mai pot ieși, simțeam că am intrat într-un labirint plin de durere și tot ce e acolo e suferință; ce vreau să spun e că simți durerea asta la infinit. Cred că orice persoana în depresie simte aceste lucruri. În momentul în care o simte, simte că nu se mai termină.

Ce m-a ajutat să trec prin asta? fratele meu cel mare (deși nu a locuit niciodată cu mine, a încercat să m-ajute de la distanță), sportul (mă dădeam pe role), faptul că am ținut un jurnal în care scriam de fiecare dată când simțeam că e picătura care a umplut paharul (și credeți-mă, are multe pagini A4 pline) și chiar muzica, îmi place foarte mult să ascult muzică. Jurnalul m-a ajutat să mă descarc și să trec peste până în momentul în care cauza depresiei a dispărut. Responsabilitățile s-au diminuat, familia a încetat să mă mai molesteze psihic iar eu am început să-mi construiesc viața și să mă bucur din nou de lucruri.

Eu vreau să trag și un semn de alarmă totodată, să fiți atenți la cei din jurul vostru, în special la cei dragi pentru că cei care contează cel mai mult pentru noi ne pot ridica sau ne pot distruge, iar când familia îmi spunea că eu „joc teatru” când mă durea sufletul mai mult decât oricând, credeți-mă că e un lucru al dracului de dureros.

Probabil vă întrebați cum de unii chiar ajung să se sinucidă – nu știu, dar probabil ține și de faptul că nu au nicio motivație de a mai rămâne în viață în condițiile în care tot ceea ce trăiesc este suferință; cum am reușit să trec peste depresie? v-am explicat, de unde am avut putere – nu știu, de ce nu m-am sinucis? nici asta nu știu, tot ce-mi amintesc este că îmi doream să nu-i fac pe cei din jurul meu să sufere, cumva, conștientizam că, cuiva îi pasă de mine și nu voiam să-i fac rău, și m-am gândit inclusiv la religie, la frica de faptul că sinuciderea e păcatul suprem și nu mai poate fi iertat. Asta m-a împiedicat pe mine.

Tot ce pot să vă spun este că, ca să nu suferi de depresie, trebuie să ai un nivel extrem de înalt de inteligență emoțională, iar asta, din păcate, puțini o știu și și mai puțini reușesc să atingă un nivel înalt al acestui tip de inteligență.

Ca o concluzie, cauzele care pot duce la depresie sunt multiple iar de cele mai multe ori, sunt grandioase (moartea cuiva drag, sărăcia, datoriile, vinovăția, lipsa aprecierii, lipsa afecțiunii, suferința cuiva drag etc). Și repet, toate astea nu duc brusc la depresie, e tristețe, care se intensifică pe parcurs din cauza înrăutățirii lucrurilor iar ca remediu chiar nu există ceva general valabil, fiecare va trebui să găsească putere în el sau în orice poate pentru a se ridica din aceasta stare profundă, deși, cred că sprijinul real al familiei sau al cuiva drag poate însemna foarte mult; ajutorul specializat (psiholog, psihiatru) și tratamentul medicamentos poate fi o altă soluție (practic îți reglează manual chimia corpului).

P.S dacă cineva se regăsește în stările descrise mai sus, ar trebui să știe că are nevoie de ajutor și că nu trebuie să se ascundă. Viața e frumoasa și merită trăită dar nu ai cum să vezi asta din starea în care ești, ai nevoie de ajutor, cere-l, fie că ești femeie, fie că ești bărbat.

P.S 2 De curând mă ocup și de canalul meu de youtube. Puteți să aruncați o privire și poate găsiți ceva ce vă interesează printre activitățile pe care le desfășor. Dacă da, nu uitați să dați subscribe.

De ce fumezi, omule?

Azi cand veneam spre munca, am vazut un tip care a aruncat un muc de tigara pe jos fix inainte sa intre in mega image, desigur, langa mega image e ditamai cosul de gunoi, dar e mai usor sa aruncam tigara aprinsa pe jos si sa se stinga singura decat sa o stingem si sa o aruncam in cos, mai ales ca abia a plouat. In orice caz, ma gandeam la o gluma (cu o samanta de adevar, ce-i drept) – fumatorii isi evidentiaza mai usor nesimtirea, cum? simplu, ei arunca mucurile de tigara pe jos, ca doar nu nefumatorii, nu? lasand gluma la o parte, ma intrebam, e chiar atat de greu sa te intrebi de ce fumezi? sincer, dar, raspunde-ti profund, adica, intreaba-te si gaseste macar un motiv serios pentru care iti distrugi sanatatea (a se vedea efectele nocive ale fumatului aici si asta e doar una dintre surse, toate zic acelasi lucru), imaginea, situatia financiara si relatiile cu nefumatorii.

Am mai scris un articol despre vicii, in general insa despre fumat chiar merita sa scriu separat. Bine-nteles ca sunt nefumatoare si recunosc, ma deranjeaza enorm tigarile, fumul de tigara, mirosul si faptul ca te imbolnavesc fara sa-ti ofere nimic in schimb, dar nimic!

Tot azi la nici 5 minute dupa tipul nesimtit, am urcat in lift spre birou si doua tipe tocmai veneau „de la tigara”. Mirosesau groaznic cand vorbeau, adica, aveau o respiratie nasoala rau. Si serios, ma gandesc la relatiile dintre oameni, cuplurile formate dintre nefumatori si fumatori, e total aiurea. Nu ai cum sa convietuiesti cu un fumator. Daca efectele tigarilor n-ar afecta exteriorul n-ar avea decat sa se sinucida cu ajutorul tigarilor dar ii afecteaza pe nefumatori, peste tot – fum, miros de tigara in incaperi (vorbesc de vizite la domiciliu ca acum cu legea nu mai pot sa zic de localuri), si alte situatii ca cele de mai sus.

Eu, va rog, pe voi, fumatorii, sa incercati sa realizati ca asta nu va aduce nimic bun si ca tot scenariul de „tigarile sunt bune, tigarile imi plac” si asa mai departe e creat de o dezvoltare personala precara. Ati fost influentati cand v-ati apucat de fumat, nu a fost decizia voastra, si apoi dependenta si-a spus cuvantul. NU VA ADUCE NICIUN REAL FOLOS, NICIO BUCURIE. Va distruge sanatatea, relatiile, imaginea si buzunarul. De ce nu vreti sa intelegeti? era o imagine mai demult pe facebook care voia sa arate cati bani comsuma un om in cateva zeci de ani de fumat si un fumator mi-a comentat ca ce, ca ce poti sa faci cu 15 lei in loc sa fumezi? Un exemplu ar fi ca poti sa-i economisesti, un altul, ca ai mai pune maxim 5 lei si ai vedea un film la cinema, un altul ar fi ca ai putea invita o tipa la un ceai (sau un tip), ai putea manca ceva, ai putea face o plimbare cu barca, ai putea face ceva in parcul de distractii, ai putea face multe alte lucruri cu acei 15 lei.

Va spun din perspectiva unei nefumatoare, am iesit cu tipi fumatori spunandu-le in felul urmator: nu ma deranjeaza daca fumezi daca nu fumezi langa mine si daca ulterior nu simt miros (pe hainele mele sau ale lui, sau pe el) sau gust de tigara. N-a prea tinut, de cele mai multe ori am ajuns acasa cu hainele mirosind a tigari si nu doar din cauza ca s-a fumat in aceeasi incapere cu mine, caci de multe ori nu s-a intamplat, ci din cauza mirosului imbibat in intreaga locuinta. Asta referitor la exterior, fumatorii in sine, nu mai e cazul sa spun ca, miros a tigari, li se ingalbenesc dintii si unghiile si altele.

Asadar, ce alegeti: sa fiti agreabili si frumosi sau sa fuga oamenii inteligenti de voi? ca, apropo, fumatul, vreti, nu vreti, va afecteaza si creierul. Renuntand la fumat veti avea parte de relatii sociale calitativ superioare, sanatate, mai multi bani, capacitati fizice imbunatatite atat pentru activitatile fizice cat si pentru sex, o imagine mai frumoasa, o viata mai frumoasa.

Nu va zic sa lasati tigarile maine (sau cine poate, e de laudat daca o face) insa apucati-va sa va dezvoltati pe plan personal, incercati sa va cunoasteti, sa constientizati ceea ce se intampla si veti realiza ca NU aveti niciun motiv sa fumati, NICIUNUL! Renuntati la tigari, la anturajul care va incurajeaza sa fumati si asa mai departe. Tigarile nu sunt facute pentru voi, sunt facute pentru oamenii slabi ca sa-i imbogateasca pe profitori. Cel care a inventat tigarile cu siguranta nu fumeaza, altfel n-ar trai sa se bucure de banii pe care i-a facut de pe urma voastra.

P.S De curând mă ocup și de canalul meu de youtube. Puteți să aruncați o privire și poate găsiți ceva ce vă interesează printre activitățile pe care le desfășor. Dacă da, nu uitați să dați subscribe.

Nu-ți sacrifica sănătatea pentru el!

Am din nou dorința de a scrie un articol de tip avertisment și sfat în acelasi timp pentru fetele și femeile tinere care n-au ajuns încă aici pentru ca e ceea ce mi-aș fi dorit si mie să mi se spună. Rectific, e ceea ce mi-aș fi dorit să respect pentru că de spus mi s-a spus de către o persoană foarte dragă mie însă nu am vrut să ascult. Ceea ce vreau să spun se referă la viața sexuală pe care urmează să o aibă sau să o continue orice femeie în viață.

Mi s-a spus ca femeia este fiinta slabă ce trebuie protejată și că ea dictează viața sexuală în cuplu pentru că așa este de bun simt. Nu am vrut să ascult, de fapt, nu am stiut să ascult pentru că nu aveam încredere in mine și nu mă iubeam suficient. Nu, a te iubi nu înseamnă a fi egoist, ci a te proteja de egoiști. Vreau să mă adresez fetelor ce urmează să-și înceapă viața sexuală si celor care nu au făcut încă prea multe sacrificii în viata sexuală cu partenerul.

Am scris deja un articol referitor la sexul anal și oral de tip deepthroat, nu am să repet decât faptul că nu trebuiesc făcute la cerere ci numai și numai din dorință proprie și în cazul în care se știe ce implică aceste lucruri și sunt asumate. Pe lângă asta mai sunt și alte tipuri de sacrificii pe care o femeie le poate face fără să-și dea seama de „greutatea” lor și anume începerea vieții sexuale sub presiune sau în condiții nepotrivite (cu partenerul nepotrivit, din motive nepotrivite sau influențe negative precum părerile altora, temeri etc), acceptarea unei partide de sex in condiții favorabile lui sau luarea contraceptivelor (pilule anticonceptionale).

Din păcate, am ajuns să sfătuiesc din proprie experiență în speranța ca generațiile viitoare de femei vor face din ce în ce mai puține greșeli de genul ăsta și că bărbații își vor da seama că nu mai pot profita de naivitatea femeilor neexperimentate / tinere.

Am spus în mai multe articole și o repet – nu vă călcați pe inima pentru nimeni si pentru nimic, sunt urmări ce nu le puteți repara sau le puteți repara foarte greu cu și mai multe sacrificii. Tot ce trebuie să știți e că înainte de a face ceva pentru bărbatul pe care-l iubiți, asigurați-vă că ceea ce va cere nu vă va face rău (nici fizic nici psihic). A se întelege prin „asigurați-vă”: căutați toate informațiile legate de acel subiect și cel mai bine de la persoane avizate și nu credeți nimic „dupa ureche” sau chiar din gura „iubitului” vostru pentru că acesta nu e întotdeauna ceaa ce credeți voi. Se întâmplă în viață să avem parte de bărbați care dau impresia că ne iubesc și că ne vor binele si pot fi extrem de înselatori prin comportament, atât de înșelatori încât te vor face să te dăruiești cu totul pentru un mare nimic ambalat frumos. Sub genul ăsta de iubiti se ascund bărbați egoiști dornici să-și satisfacă animalul din ei. Vă avertizez că nu sunt deloc usor de recunoscut și necesită un nivel ridicat al dezvoltarii personale pentru a-i recunoaște și pentru a vă feri de ei.

Dacă întâlniți în viață bărbați care credeți ca merită o șansă și vi se întâmplă să vă ceară anumite lucruri, la început sau după o perioadă de relație, după ce vă informați cu privire la acel lucru și știți „ceea ce vă asteapta” puteți decide dacă veți accepta sau nu și urmează să vă asumați efectele secundare dar altfel, nu.

Aici nu e vorba de un razboi între bărbați și femei, ci dintre oameni și animale. Dacă vreți să construim o lume mai bună, începeți prin a vă dezvolta, dacă evoluați, veți fi capabile/capabili să evitati influența negativă a celor egoiști și astfel le va scadea puterea și cu timpul, se vor diminua.

Eu vă dau acest sfat pentru că mulți nu vi-l vor da fiindcă sunt individualiști dar e decizia voastră dacă vreți să-l respectați și să vă fie bine sau nu. Eu încerc să previn ceea ce n-a reusit altcineva să prevină pentru mine.

P.S De curând mă ocup și de canalul meu de youtube. Puteți să aruncați o privire și poate găsiți ceva ce vă interesează printre activitățile pe care le desfășor. Dacă da, nu uitați să dați subscribe.

Am fost grasă și am slabit. Află cum.

Da, ati citit bine, am fost grasa. Ma rog, grasa, pentru cum e de fapt silueta mea de obicei. Pana pe la 21 de ani am variat cu greutatea intre 49 si 51 de kg si era ok. Apoi brusc, fara sa-mi dau seama ajunsesem pe la 53, si da, se vedea diferenta. Nu eram exagerat de grasa dar eu, obisnuita cu ale mele coapse tari ca piatra si forme pe abdomen, ce-mi place sa le numesc „patratele”, aratam usor rotunda si moale, facusem „colacei” in lateral si paream clar mai robusta.

M-am speriat, ce-i drept, pentru ca nu stiam nici cauza si nici nu mancam mai mult decat de obicei (sau asa credeam). Nu imi schimbasem modul de viata, in continuare faceam sport. Chiar nu stiam, insa am decis ca trebuie sa slabesc si nu m-am gandit la pastile, nici sa ma infometez si nici sa renunt la anumite alimente ci doar sa mananc mai putin. Imi amintesc, ce-i drept, ca inainte sa ma ingras parca mancam mereu de ma saturam, ba mai mult, mancam pana nu mai intra nimic. Cred ca asa m-am ingrasat, totusi.

Ca sa slabesc, am redus considerabil volumul de mancare, respectiv mancam fix cat sa nu-mi mai fie foame NU cat sa ma satur. Ce inseamna asta? iti iei ceva de mancare, incepi sa mananci, savureaza, si dupa vreo 2 -3 minute te opresti. Bei putina apa si te plimbi vreo 5 minute prin casa, lejer, sau te asezi in alta parte, nu in fata mancarii, nu in bucatarie. Vezi, iti mai e foame? da? repeti pasii de mai sus, nu? atunci strangi masa si NU te bagi la somn. Faci ce faceai inainte sau ceva util, citesti o carte, inveti ceva, te plimbi cu cainele, vezi tu. De asemenea, recomand miscare, sport, macar de 2-3 ori pe saptamana ceva, orice – abdomene, flotari, tractiuni, alergare usoara, bicicleta, role – gasiti voi ceva.

Daca va faceti un obicei din asta, veti slabi fara sa va dati seama, ce-i drept, eu am slabit mai mult decat am vrut iar acum ma chinuiesc sa ma ingras dar e ok, usor, usor, m-am mai echilibrat. Am 48 kg de la 46. Eu zic ca e ok, nu? eu va zic ca la mine a functionat, si, sincer, mi se pare cea mai ok metoda decat sa te infometezi sau sa iei cine stie ce tampenii de pastile.

Recent am zis sa fac un update pentru ca am niste informatii noi, pe langa ceea ce am zis eu si mi s-a confirmat (am gasit un articol foarte urmarit care zice ca trebuie sa ai deficit de calorii de 25% pe zi timp de cateva saptamani pentru a slabi) am mai aflat ca zaharul este un agent de ingrasare foarte eficient si cu atat mai mult cu cat dupa consumarea lui se bea apa / lichide. Asadar, daca va stiti ca mancati biscuiti care contin mult zahar cu cafea sau cu ceai/lapte e bine sa renuntati daca vreti sa slabiti. De asemenea nu beti apa dupa ce consumati ciocolata sau orice e dulce.

Astea fiind spuse va urez succes si astept vesti de la voi. Dupa parerea mea, ar trebui sa se vada primele rezultate dupa 3-4 saptamani. A functionat?

P.S De curând mă ocup și de canalul meu de youtube. Puteți să aruncați o privire și poate găsiți ceva ce vă interesează printre activitățile pe care le desfășor. Dacă da, nu uitați să dați subscribe.

E o chestiune de moralitate

Puțini înțeleg faptul că femeile nu sunt un obiect sexual și indiferent de alegerea lor trebuie iubite pentru ce sunt ele ca oameni nu ca gen. M-am lovit de prea multe ori de chestia asta și pot spune că m-am săturat și trebuie să-mi spun opinia.

Cu siguranță mulți dintre bărbați se vor regăsi aici și multe dintre femei au fost implicate în astfel de situații. O să vorbesc în numele meu și al multor femei care simt acelasi lucru. Mesaj pentru barbați: Nu suntem jucariile voastre sexuale! Încetați să mai pretindeți, să așteptați, să vă doriți, lucruri despre care vă spunem că ne deranjează sau nu dorim să le facem – implică sacrificiu atât fizic cât și psihic din partea noastră ca să vă mulțumim pe voi. Nu pot decât să spun de la început ce vreau și ce nu vreau, rămâne la alegerea voastră dacă puteți să mă acceptați sau nu așa cum sunt, dar spuneți-o de la început.

Așa cum multe lucruri care se întâmplă în filme se întâmplă rar în realitate, e valabil și pentru lucrurile din filmele porno. Vă uitați prea mult la ele și ajungeți să aveți dorințe exagerate și să vă faceți proiecții nerealiste ale iubitelor voastre. Ați întalnit femei dispuse să facă anumite lucruri pentru voi, foarte bine, rămaneți cu ele dacă asta vă doriți, dar în viață nu le puteți avea pe toate, va trebui sa ALEGEŢI, ce e mai important pentru voi? știu, e o decizie grea, dar, va trebui să alegeți dacă sunteți suficient dezvoltați personal şi emoțional.

Mulți pun ca scuză pentru infidelitate nesatisfacerea dorințelor sexuale. Atunci de ce vă mai cautați relații dacă tot ce contează pentru voi sunt dorințele voastre egoiste?

Am să mă adresez femeilor care au trecut prin situația următoare sau poate chiar trec. Sexul anal nu e sigur, cine spune că, dacă sexul anal e făcut corect, nu are urmări, minte! Minte ca să-și satisfacă propria ființă (în cazul în care e bărbat) iar dacă e femeie, se minte singură (sau poate chiar nu a avut nicio urmare asupra ei dar nu trebuie să garanteze pentru voi). Nu am să vă mint, poate fi plăcut, dar poate fi și neplăcut, poate fi cum simțiți voi, numai sănătos nu! Am învățat că orice om normal poate accepta chestia asta ca pe o fantezie, da, o dată în viață poți face asta, din curiozitate, din ce mai vreți voi ca motiv, dar niciodată nu trebuie făcut un obicei din ceva nociv (desi, e alegerea fiecăruia). Are urmări, și dacă vreți să le aflați pe pielea voastră, nu aveți decât, dar bărbații ar face bine sa înțeleagă. Poate, zic „poate”, există femei care au făcut si nu au avut urmări, deși, mă indoiesc. Biologic vorbind, anusul și rectul au un cu totul alt scop decat sexual.

Sexul anal este considerat a fi o practică sexuală ce implică riscuri multiple, iar sexul anal neprotejat prezintă cel mai mare risc pentru sănătate, din următoarele motive: vulnerabilitatea țesuturilor din zona anală, riscul de fisurare a anusului în momentul penetrării, risc crescut de sângerare în timpul actului sexual, distrugerea muschilor sfincterului, risc de incontinență sau/și prolaps anal. Sexul anal predispune, de asemenea, partenerii la două mari riscuri principale: infecții – prin prisma numărului mare de microorganisme infecțioase care se regăsesc exclusiv în acestă zonă a corpului – și vătămări fizice ale anusului/rectului. Frecvent, sexul anal este asociat cu hemoroizii, prolapsul anal, fisura anală, durere ano-rectală, ulcer anal. (sursa – sfatulmedicului.ro). Pe lângă problemele de sănătate ce pot apărea pe termen lung mai sunt și faptul că, pe cei/cele pasivi, îi poate afecta psihic și prin alte câteva efecte fizice secundare negative ca – senzație de a avea scaun de mai multe ori după încheierea actului, fisuri anale care se amplifică la ieșirea efectivă a excrementelor – finalizată cu sângerări, scurgeri de lichid seminal la câteva zeci de minute după încheierea actului și frustrări (în cazul în care e făcut „din iubire”) după terminarea relației (cât și în timpul relaţiei dacă lucrurile „scârțâie”). Legat de toate astea sunt doua articole simpatice, dar greu de inteles, atentie sa nu interpretati gresit, pentru orice eventualitate va zic eu ca ambele sunt impotriva sexului anal respectiv: primul si al doilea. Dar, e alegerea fiecăruia, însă, sfătuiesc din toată inima, pe oricine, SĂ NU FACĂ NIMIC DIN CE NU VREA iar dacă persoana langă care e, insistă să vă ceară ceva ce nu vă place (și aici ma refer si la femei si la bărbați), fugiți, fugiți mâncând pământul, pentru că frustrările și regretele sunt reale și al naibii de dureroase odată cu trecerea timpului.

Acum vreau să vorbesc și de sexul oral, de asemenea, există noțiunea de „deepthroat”. Pentru femeile care nu știu, că mă îndoiesc că bărbații nu, este sexul oral prin care penisul ajunge în gât, în pasul în care ajunge mâncarea înainte de a fi efectiv înghițită. Vă asigur că nu este posibil acest lucru dacă nu ai făcut asta niciodată, îți va veni efectiv să vomiți, pentru că, poate ați auzit de expresia „bagă două degete pe gât când ți-e rau”, de ce se zice asta? ca să provoci senzația prin care scoți ce-ai în stomac. Se face în cazul oamenilor care au înghițit ce nu trebuie (otravă, mâncare stricată etc) sau în cazul în care ți-e rău. Iar această senzație e provocată de ceva ce se află biologic în noi tocmai pentru acest scop (uvula palatină, sau popular „omuletul din gât”). Femeile (și bărbații) care au „învățat” să facă sex oral deepthroat și-au reprimat această reacție astfel încât să poată face acest lucru. Se face cu exercițiu și nu este deloc usor. Este impotriva firii. Nu, n-am făcut si nu vreau să „învăț” să fac așa ceva doar pentru a-l satisface pe el.

Astea fiind spuse, vreau să-i întreb pe bărbați, vi se pare corect, moral, să facem lucruri care ne afectează fizic și psihic, poate, din cauza frustrării, că ni se cere prin culmea tupeului să facem ceva de genul, doar pentru ca voi sa fiți 100% mulțumiți sexual? ce sunteți în stare să oferiți în schimb? dar dacă nu aveți ce oferi? dacă eu valorez mai mult decat orice îmi poți oferi pe lume? ai să te oftici si ai să mă părăsesti? go ahead, dar nu pretinde că stii să iubesti, pentru că ce iubesti tu este un produs, nu o fiintă. Voi nu tre’ să vă schilodiți niciun organ ca să ne satisfaceți sexual pe noi. Mai mult, în multe cazuri, bietele femei nici nu știu să fie satisfăcute pentru că și-au început viața sexuală într-un mod brutal. Un bărbat trebuie să reprezinte menținerea fericirii unei femei nu să intre în viața ei ca să o facă nefericită.

Invățați să fiți oameni și lăsați animalismele deoparte. Vă spun aceste lucruri pentru că sunt printre noi, si sunt la tot pasul, si ele reprezintă un motiv pentru haosul dintre oameni din ziua de azi, ele sunt motivul pentru care unele femei fug de bărbați sau de sex ca dracul de tămaie sau pur si simplu nu știu să se bucure de sex, aceste lucruri sunt motivul pentru care unele femei ajung să facă sex pentru nimic, sunt motivul pentru care bărbații nu mai au încredere în femei (si aici mă refer la faptul că avand în vedere că unele femei fac aceste lucruri si sunt atat de raspandite, majoritatea bărbaților au impresia că îi mințim sau că avem „fițe” pentru că nu vrem să facem și noi) si așa mai departe.

Din nou, ultim mesaj valabil pentru toata lumea, NIMENI ȘI NIMIC ÎN LUMEA ASTA NU TREBUIE SĂ VĂ FACĂ VREODATĂ SĂ FACEȚI CE SIMȚIȚI CĂ NU VREȚI. NU trebuie să dați explicații și nu trebuie să „treceți peste”, dacă nu vreți, dacă nu simțiți lucrul ăsta cu adevarat, nu faceți (general valabil nu doar pentru tenta sexuală), pentru că mai tarziu, veți regreta si nu veți putea repara. Învățați să vă prețuiți pentru calitațile umane si nu pentru cele prin care „vă vindeți ca produse”. Umanismul și umanitatea sunt ceea ce trebuie să întelegeți în viață încă de tineri. Din păcate, mulți dintre noi le învață la sfarșitul vieţii, când nu mai au prea mare importanță.

P.S De curând mă ocup și de canalul meu de youtube. Puteți să aruncați o privire și poate găsiți ceva ce vă interesează printre activitățile pe care le desfășor. Dacă da, nu uitați să dați subscribe.

Sportul generează fericire

Da, sportul, practicat in mod regulat si in mod corect, are un efect pozitiv asupra organismului uman și anume atunci cand facem mișcare creierul nostru produce o substantă care se numește serotonină si care este responsabilă de starea noastră de bine. Adică, atunci cand nivelul nostru de serotonină este scăzut, devenim triști.

Eu, fiind sportivă de mică, știu beneficiile sportului și il recomand, in special femeilor și copiilor. De ce? pentru ca femeile pierd serotonina mult mai repede din organism decat bărbatii, din cauza constructiei biologice, iar copiii trebuie obișnuiti să crească sănătos.

Serotonina este foarte importantă deoarece ne ajută să avem și un somn odihnitor, astfel se reduc stresul si oboseala. Aceasta substantă se produce și după ce mancam ceva ce contine glucoză, respectiv dulciuri.

Poti să ai o stare de bine permanentă prin consumarea produselor dulci, de preferat, care nu contin prea mult zahăr, și prin eliminarea unor substante nocive din organism practicand sportul preferat.

Astfel, recomand persoanelor care au kilograme in plus, nu să renunte la dulciuri ci să descopere sportul care li se potrivește si să-l practice din plăcere, pentru că, cu cat este mai placut, cu atat va fi practicat mai mult.

Sportul meu preferat ? sunt mai multe: aggressive inline skating, snowboarding, inot / scufundari libere, gimnastica, fotbal, tenis de masă și mișcarea in general – plimbari pe role sau cu bicicleta.

Tu ti-ai ales un sport de practicat?

P.S De curând mă ocup și de canalul meu de youtube. Puteți să aruncați o privire și poate găsiți ceva ce vă interesează printre activitățile pe care le desfășor. Dacă da, nu uitați să dați subscribe.