Moartea e un nou început

M-am lovit de moarte de mult mai multe ori decât și-ar închipui unii și credeți-mă, am învățat din asta. Am învățat că moartea, ca multe alte lucruri din viață, poate fi atât un lucru rău cât și un lucru bun, în funcție de circumsanțe. De exemplu, o persoană care suferă enorm din cauza unei boli și nu mai sunt șanse pentru a i se îmbunătății situația, moartea reprezintă un lucru bun atât pentru ea cât și pentru cei de care ea depindea pentru că, pe deoparte, persoana în cauza va scapa de suferința fizică, pe de alta parte, persoanele de care ea depindea au câștigat timp și energie pentru viața lor.

Moartea, reprezintă un lucru rău în cazurile în care mor persoane sănătoase, bune, pline de calități și după care suferă real alte persoane, însă, aceasta parte rea se reflectă doar in lumea celor vii pentru că ei vor simți lipsa persoanei decedate. Nu ne putem da seama ce s-a întamplat cu ea după ce a plecat din lumea celor vii, pentru că nimeni nu s-a-ntors ca să ne spună cum este însă părerea mea este că oriunde s-a dus, îi este bine. Nu neaparat „mai” bine, ci doar, bine. Bănuiala mea se bazează pe faptul că noi, cei vii, avem plăceri carnale și că nu le putem resimți decât aici, în lumea materială, în lumea de dincolo, unde suntem doar energie pură, nu vom mai avea sentimente ca bucurie sau tristețe, sentimente generate de reacții chimice ce au loc în creierul nostru.

Întotdeauna ne vom aminti cu drag de cei pe care i-am pierdut și au însemnat mult pentru noi, însă eu cred că ar trebui să ne amintim doar cu bucurie și să ne trăim viața bucuroși în continuare, pentru că noi suntem singurii care suferim, ei, cu siguranță, sunt bine acolo unde sunt și, poate, nici nu mai reprezentăm ceva pentru ei. Pentru că nimic nu dispare și nimic nu se crează, totul se transformă.

Scopul acestui articol ar fi să vă facă să reflectați asupra urmatoarelor: starea de rău sau regretul din cauza morții cuiva, superstițiile legate de morți, crezurile legate de tot ce trebuie făcut din lumea materială pentru morți pentru a le face „somnul veșnic” mai bun, crezurile legate de lucrurile ce nu trebuie făcute pentru a nu-i „jigni” pe morți.

P.S De curând mă ocup și de canalul meu de youtube. Puteți să aruncați o privire și poate găsiți ceva ce vă interesează printre activitățile pe care le desfășor. Dacă da, nu uitați să dați subscribe.

Anunțuri

Foame mare, disperare pe masură

De curand am avut o experienta care mi-a amintit de acest subiect si m-am gandit ca poate daca va transmit despre ce e vorba o sa deveniti constienti de acest lucru si veti incerca sa-l schimbati in bine, pentru cei care procedeaza asa, iar ceilalti, pur si simplu sa afle despre existenta unor astfel de situatii.

Ati observat vreodata la facultate sau la serviciu cum unii oameni se tem ca nu cumva sa le iei painea de la gura? de exemplu, daca ii ceri cuiva ajutorul la o activitate similara cu a lui ii e teama sa iti arate ca nu cumva sa devii mai bun ca el si sa-i iei locul. Vi s-a intamplat? mie da. Dar de situatiile in care unora le pasa de capra vecinului? de exemplu, intrebari ca „da’ tu ce salariu ai?” sau „da’ cat concediu ti-ai luat si cat mai ai?” sau „da’ tu de ce stai? (si eu muncesc)”.

Situatiile de mai sus se nasc din doua motive – primul ar fi disperarea pentru supravietuire intr-o tara corupta si gata sa-si lase cetatenii sa moara de foame, exemplu Romania, iar al doilea, educatia precara a cetatenilor, exemplu Romania. Dar niciunul din motive nu e obligatoriu sa existe la oamnii care au ajuns la un stadiu de maturitate suficient incat sa inteleaga niste lucruri esentiale.

Oamenii ar trebui sa inteleaga ca atata timp cat sunt buni in ceea ce fac, vor avea intotdeauna de munca, trebuie sa inteleaga ca indiferent cat de mult ar imparti din cunostintele lor, nu dau din banii lor ci doar fac un pas spre o lume mai buna, ar trebui sa inteleaga ca probabilitatea de a li se face rau de catre cei pe care i-au ajutat este extrem de mic, ar trebui sa inteleaga ca un om care cere ajutorul chiar are nevoie de ajutor si nu o face de dragul de a le pierde lor timpul (cu mici exceptii) si ar mai trebui sa inteleaga ca fiecare are responsabilitatea lui si nu trebuie sa le duca ei grija altora ce fac sau ce nu fac atata timp cat nu ii deranjaza cu nimic pe altii (exemplu, nu trebuie sa te intereseze pe tine cat sta unul in pauza de masa sau cat munceste pentru ca e fix treaba lui, el isi asuma un risc, nimeni nu te impiedica sa ti-l asumi si tu).

Suntem oameni, fiti mai civilizati, fiti mai atenti la ce faceti voi nu la ce fac altii, atata timp cat nu va deranjaza/afecteaza in mod direct, sa va pese doar de evolutia voastra si de responsabilitatile voastre, nu fiti „tarani”, fiti educati si judecati dupa consecinte nu dupa sentimente negative precum invidia sau rautatea. Treziti-va, ca nimeni nu mananca pe nimeni in lumea asta, suntem oameni, nu bestii, trebuie sa ne ajutam intre noi si sa dezvoltam o lume mai buna.

P.S De curând mă ocup și de canalul meu de youtube. Puteți să aruncați o privire și poate găsiți ceva ce vă interesează printre activitățile pe care le desfășor. Dacă da, nu uitați să dați subscribe.